Growing up

                                              

                                                                                                               

                                                   If I am lost for a day try to find me

                                        But if I don't come back then I won't look behind me

                                          And all of the things that I thought were so easy

                                                  Just got harder and harder each day

                                            December is darkest in June there's the light

                                         But this empty bedroom won't make anything right

                                       While out on the landing a friend I forgot to send home

                                               Who waits up for me all through the night

                                        Calendar girl who's in love with the world, stay alive

                                                I dreamed I was dying as I so often do

                                              And when I awoke I was sure it was true

                                           I ran to the window threw my head to the sky

                                        And said whoever is up there please don't let me die!

                                                                               *

                                                                               *

                                                                               *

                                                  But I can't live forever I can't always be
                                               One day I'll be sand on a beach by the sea
                                   The pages keep turning, I mark off each day with a cros

                                               And I'll laugh about all that we've lost...

                                                                         :)

     But I'll never forget...                                                                       

There for you

             Sometimes I'm a selfish fake, you're always a true friend. I don't deserve you 'cause    I'm not there for you. Please forgive me again.

        Desi mi-as fi dorit sa o fac intr-un cu totul alt context, azi voi scrie despre "ea". Cu riscul de a ma repeta voi spune din nou ca imi pare rau, desi sunt sigura ca stii asta. M-am gandit sa fac publica treaba asta. Stiu ca nu ti-am fost alaturi de nenumarate ori, desi mi-as fi dorit sa fiu. Stii e aproape amuzant cand te gandesti ca iti sunt "cea mai buna prietena".(ma laud putin) Si cand te gandesti la toate lucrurile prin care am trecut. Am crescut impreuna. Am impartit totul, pana si modul de abordare al problemelor emotionale sau perspectiva asupra vietii in general ce sa mai. Am fost intotdeauna atat de diferite, dar totusi semanam asa mult. Din 15 noiembrie 2006 pana astazi, inca suntem aici. Inca imi amintesc fiecare tampenie pe care am facut-o impreuna, fiecare drama individuala care pana la urma era pusa la comun, asa sa mai impartim povara.. Fiecare melodie compusa, fiecare film regizat, fiecare poza oribila, fiecare blestem de la vreo baba nebuna din parc, fiecare liliac impuscat, fiecare show la bas-pantof.. Totul...

     Si dupa tot ce am trait impreuna, acum imi dau seama ca in ultimul timp am fost de neiertat. Recunosc. Si imi pare rau. Nu mi se urase cu binele sau asa ceva. Doar ca stii cum sunt eu. Am fost mai aiurita ca niciodata in perioada asta. Am incercat sa ma descurc singura o vreme, sa iau deciziile de capul meu. Nu ai fost tu. Nu a avut nicio legatura. Piticii mei. Intr-un tarziu pot sa spun ca mi-am cam dat seama cine sunt si ce vreau. Am revenit la vechiile mele obisceiuri pe care sincera sa fiu chiar credeam ca le-am pierdut. Ca m-am pierdut. Dar nu. Sunt tot eu. Iar unul dintre lucrurile care nu s-au schimbat dupa toata perioada asta de tranzitie prin care am trecut, care mi-a amintit de cine sunt eu cu adevarat, esti TU! Anca Andreea Adriana. Cum ai spus si tu, esti cred ca una dintre putinele persoane in preajma careia sunt chiar eu. Ma cunosti prea bine ca sa-ti mai explic. Mai stii cand ajunsesem la concluzia ca ne cunoastem prea bine?! Si da, devine inspaimantator. Sa ajungi sa spui acelasi lucru, cu aceleasi cuvinte, in acelasi timp si nu doar o data e ceva.. Pana si mamele noastre sunt la fel. Gandesc la fel. Mai ales cand vine vorba de ora de venit acasa. 

      O sa inchei aici, chiar daca mai sunt o gramada de lucruri de spus. O sa-mi cer inca o data iertare. Dupa tot ce mi-ai iertat sper macar sa merit efortul. Fac tot posibilul sa ma revansez. Te super-iubesc.Super-mega-extra-inter-galactic pana la cer si inapoi si iar si inapoi si din nou. Ai fost, esti si vei ramane raza mea de soare. LAVIU sunshine. For the rest of our lives!