Drumul il am. Un ultim rabaz inainte de a pleca. Si apoi voi si departe. Si chiar daca acolo nu voi avea nimic, nu toate lucrurile au aparut dintr-un nimic? Macar sper ca acolo unde voi ajunge sa nu dau de "nimic" care sa ma aduca iar in starea asta. Orice alt nimic este acceptat. De altfel sunt obisnuita. In ultima vreme am facut nimic, m-am pierdut nicaieri, am ales nimic, am fost nimic. Macar de ar fi fost asa intotdeauna. Dar nu a fost...
Candva nu demult, totul era diferit. Acum nimic nu mai seamana. Totul e pe dos. Si nici acum nu stiu ce a declansat toate astea.. Pentru ce?
Si totusi oricat de mult mi-as dori sa pot sa plec, nu voi putea. Cand ai numai rau in urma este mult mai usor. Dar asa, sunt prea multe de lasat in urma si mi-e teama ca nu le voi mai regasi cand ma intorc. O sa raman aici. O sa plec decat cu gandul. Ramane de vazut unde voi ajunge si cine voi fii cand totul se va termina. Te rog, nu vreau sa uit, de tot, de mine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu